Indici

Pentru ca mi-a placut matematica si inca imi place sa ma joc cu cuvintele stau si ma gandesc ce indici se pot calcula introducand urmatoarele date?

Doi parinti buni si partial sanatosi. Un frate si o cumnata de milioane. Doi nepoti blonzi care au solo una domanda :). Doi bunici ce m-au crescut si alti doi bunici ce mi-au fost mai departe si care toti, ma privesc acum din cer.

Sapte genti si zece perechi de pantofi. Patru perechi de ochelari. Peste o suta de carti in colectia personala dintre care una este scrisa de mine si la alta sunt coautor. Vreo sase sute si ceva de metri patrati de teren intra-extravilan. Un laptop. Opt cutii de bijuterii, partial pline. O canapea, primita cadou. Nici un televizor :)

Peste douazeci de diplome, ce-oi face cu ele…habar nu am :). Cateva titluri. Mii de idei si o afacere personala profitabila. Cativa clienti, colaboratori si parteneri de afaceri care ma apreciaza si pe care ii apreciez.

O inima rupta in cateva randuri dar care are energie pentru a visa si spera. Analize care nu-s la zi…ca nu mai sunt fonduri :)

Urcusuri si coborasuri, saisprezece tari, doua continente, vacante dese si lungi, munti, campii, mari, dealuri, orase, magazine, strazi si… birturi :)

Minute de tacere, ore de conversatii, zeci de mii de intrebari cu sau fara raspuns, zambete, melancolii, rasete si plansete in hohot. Momente penibile cu caru’ :)

Si peste 45 de prieteni, adunati cap la cap…mai apropiati sau mai indepartati, mai mult sau mai putin accidentali, oameni care imi fac viata mai frumoasa cateodata si carora le sunt partener temporar in drumul lor prin viata, oameni care ma bucura, ma incanta, ma provoaca, ma fac sa zbor sau sa revin cu picioarele pe pamant :), oameni care sunt sau au fost si care isi pun amprenta asupra traiectoriei mele.
Prieteni, care sunt cel mai mare lucru cu care Dumnezeu m-a binecuvantat.


EU

S

ti-amintesti esarfa verde si tipatul pescarusilor?
ce anume imi amintesc eu?
secret:)

De istorie

Nu stiu de ce, sau poate ca stiu... dar ori de cate ori ma gandesc la tine imi apare in fata ochilor un pop up cu o fotografie de la Auschwitz: “those who forget their history are cursed to repeat it”.
Ne-am intersectat candva cand tu stiai cine sunt eu, iar eu ...habar nu aveam ca tu ai fi existand. Mai tarziu, ca intr-o piesa de teatru bine regizata, ne-am jucat cu cuburi de gheata pe fondul dramatic al unei melodii ce nu prevestea primavara, si cum eu te ignoram, tu ai vrut sa ma ai si...ai reusit...timp de multi ani si multe reintoareceri pana intr-o seara de Ajun cand sufletul meu pustiit n-a mai rezistat in jocul de-a iubirea ce-l inventasei tu.

Am invatat cu tine ca in dragoste si la tango...e nevoie de 2, singularul isi are alte contexte.Am luat o farama mai mare din egoismul tau natural si am lipit-o in locul ce apartinuse lui “a darui” pentru a ma echilibra.
Am vazut ca adevarul poate trai in lumi paralele si ca duplicitatea nu-i decat o forma suava de a cauta lumina in vreme ce stai la umbra, si, tot atunci, mi-ai confirmat ca unii oameni nu pot fi fericiti pentru ca le e teama.
Mi-ai ucis in repetate randuri sansa la iubire,dar eu ma umileam in genunchi si, oricat de greu mi-ar fi fost, inaintam cu capul sus pentru nu-mi mai apartineam si era dreptul meu la speranta.
Mai mult decat orice, m-ai ajutat sa imi dau seama ca usile deschise catre trecut sunt porti ferecate catre viitor si m-ai lasat sa cred...

Am dat o conotatie clara unui mesaj ce-si gasise si timpul si spatiul potrivit, trec figura ta dincolo de lacatul imaginar al unui lagar de concentrare si o extermin intr-un gand: e istorie, ce-a fost a fost.

Trebuie sa-mi amintesc...

Mondo

Pentru ca ai o lume atat de colorata, de minunata si de vasta, invadezi lumea mea, candva la fel, doar ca sa imi amintesti ca uitasem…

Ai aparut odata cu cativa fulgi de nea si ti-ai pictat neintentionat ochii in albastru ca sa-mi intaresti slabiciunile. Privirea ta imi lumineaza inima si curiozitatea ta ma retransforma in copil, invat de la tine ca poti creste mai repede fara ca ceilalati sa observe, ca aprecierile sunt mana cereasca si ca poti vorbi fara sa-ti doresti sa fii ascultat.
Cand tu crezi ca visele pot deveni realitate ma inspiri si las la o parte romanele din biblioteca mea pentru a-mi creiona posibile povesti, cand tu mai gresesti cate un cuvant eu rad cu lacrimi iar cand ma imbratisezi ma molipsesti cu caldura.
Ne unesc combinatiile reusite de cuvinte si parerile idealiste despre prietenie, ma hotarasc sa iau de la tine dorinta de a demonstra ca pot, rabdarea cu care te impeniezi si mai ales constanta cu care lupti pana la capat atunci cand iti doresti ceva
Te las de aci inainte sa descoperi si, mai ales, ca creezi…Chitz, Chitz, ti stimo…pentru ca daca tu insisti…

Quanto?

Pe tine te-am intalnit ca sa imi dea lacrimile cand te simt indragostit, sa ma bucur ca mai e cineva care rade cu sughituri si pentru a-mi tine companie cateodata in pelegrinarile mele prin lume. Te-am mai intalnit caci refuzam sa vad in jur reflectia slabiciunilor mele si in ciocnirile asemanarilor cu tine sufeream de un revelator efect de boomerang.
Ne vedem rar si nu vorbim prea mult pentru ca ne place sa avem intotdeauna dreptate si dupa ce am spus trei fraze in contradictoriu inchidem usile…tu ma provoci sa trec pragul mandriei si tot tu esti primul care te intorci spre mine si ma inveti ca as putea si eu sa fac acelasi lucru, lasand gheatarii ce-mi inconjoara inima sa se topeasca.
Intuiesc in tine inteligenta, putere si sensibilitate, descopar ca poti sa te orientezi excelent fara sa fi exersat apriori, ca poti fi cand copil, cand adult, intr-o reteta de cinci stele si ca poti ascunde timiditatea in spatele istorisirilor.

Iti imprumut usurinta cu care ii ierti pe ceilalti asa cum imi iei tu pixurile “doar” pentru cateva ore, ne recunosc nevoia ascunsa de afectiune si, desi nu stiu sa-ti citesc viitorul in stele, am mare incredere in tine caci dincolo de orice…ho solo una domanda: ma quanto…

doispe in unu virgula cinci

de vreo 10 ani incoace, si ajunsai deja la vreo treizeci, ne tot intersectam cam o ora si jumatate .
in iulie.
tu sa-mi spui ce te bucura iar eu sa-ti marturisesc ce ma-ntristeaza si viceversa...
vorbim ca si cand am face o calatorie de 12 luni in timp record si spatiu neconventional si adunam toate amintirile intr-un bagaj pe care il comprimam binisor si-l indosariem in nu stiu ce rafturi din creier ca sa se adune praf pe ele.
asta ne prinde bine la stima de sine, la nevoia de apartenenta la grup si cateodata tine de foame, de somn sau de cald...
om mai continua dialogurile astea accidentale o vreme, ca doar vor mai veni decenii la care sa facem bilaturi, balante, cont de profit si pierderi, analize, costuri...
cert e, ca, de anu’ asta vom schimba luna, eu.
si tu fusul orar.
si ne vom intlani mai rar totusi...din ce in ce mai rar...

De cupa D

Te-am intalnit... nici nu mai stiu cand! Cred ca prima amintire cu tine era o injuratura olteneasca de-mi venea in acelasi timp sa-mi astup urechile si sa rad in hohote, dupa care ti-ai aranjat sanii in sutien la fel de delicat. Tie ti-a placut, nu stiu cum, de mine si m-ai cautat in nenumarate randuri iar eu ti-am deschis usa sufletului meu fara sa stiu ce va urma.
Dincolo de prima amintire stau zeci de mii de minute petrecute discutand despre noi, despre iubire, despre viata, opinii cand asemanatoare, cand in contradictie pentru a pastra firul logic al prieteniei.
Am fost cand mai aproape, cand mai departe dupa cum ne-a fost dorinta sau drumul si intre mine si tine s-au legat multe poduri de rasete si lacrimi ce pot sa tina o viata si...jumatate. Se pare ca atunci cand tu erai in alunecare eu eram acolo sa-ti mai echilibrez zodia si tu-mi balansai gandurile cand eu sovaiam.
Tu mi-ai aratat ce inseamana feminitatea si dezinvoltura, mi-ai aratat ce inseamna curajul de a merge mai departe si de a schimba cursuri. Tu m-ai convins sa ma exprim liber si sa ma bucur din plin de orice clipa, sa gatesc cu drag, sa injur si sa port cercei si, mai presus de orice, m-ai facut sa inteleg ce importante-mi sunt radacinile.
Mi-e dor sa iti aud rasetele pline de culoare, sa mananc o ciorba la masa din bucatarie in timp ce tu fredonezi si sa imi mai dai cate un sfat bun din cand in cand.

Vreau sa iti recunosc un gand... eu cred ca te-am intalnit de fapt pentru a-mi arata un mod divers de a privi lucrurile, un mod care ma imbogateste si imi completeaza perspectivele. Daca ar fi, ca in viata asta sa pot sa iti dau un alt nume ...te-as chema PASIUNE si... daca as mai putea sa-ti dau in dar ceva nepretuit ar fi...

Alegeri

M-am intalnit cu tine ca sa-mi spui o poveste...tu vorbind ca sa-ti usurezi sufletul iar eu tacand mai intai din politete si apoi din coincidente.

M-ai invatat ca niciodata, chiar niciodata nu-i prea tarziu si ca orice fapta isi are radacina intr-un gand caruia noi insine ii dam nastere. M-ai invatat ca o calatorie e mai frumoasa daca o traiesti din plin si daca razi. Mi-ai aratat cum sa ma bucur de o bucata de paine si un pahar cu apa ca si cand ar fi cel mai teribil ospat din lume si m-ai indemnat sa apreciez diversitatea...

Am invatat, in timp ce te ascultam, sa ma joc ca sa-mi exprim libertatea si sa tac pentru a-mi aduna gandurile. Te-am vazut cand trist, cand fericit dar complet si-am inteles ca ambele fac parte din noi si se cuvine sa le respectam ragazul. Am mai invatat ca daca imi doresc ceva voi primi dupa ce-am asteptat o vreme si-am muncit pentru a plati pretul...
Mi-ai citit din carti crezand ca vei fi mai convingator dar n-ai inteles ca din toate monologurile la care ti-am fost spectator am luat ce avea sa-mi foloseasaca mai departe.

Lasa-ma sa iti impartasesc ceva: alegerile sunt subiective!

Radacini

Pe tine te-am intalnit fara sa stiu…de fapt, cred ca tu m-ai intalnit pe mine pe cand erai in clasa a treia si te intorceai de la scoala, mirandu-te cine oare m-a adus din senin in imparatia ta.
Eu… pur si simplu ti-am simtit prezenta pe cand tu ma tachinai sau imi dadeai ordine si apoi putin mai tarziu, cand eu negociam in schimbul discretiei o pseudo-protectie.
Prima data ai fost prea mare iar acum esti prea departe si cu toate astea AND-ul ne uneste aleator conversand despre radacini in drum dinspre aeroport si-mi dau seama ca sangele are memorie iar daca unele lucruri nu se spun, cu siguranta se simt.
Am invatat de la tine sa am grija cu cine merg la drum lung caci daca alegerea e buna cel ce iti sta alaturi te ridica, ca poti sa fii pentru copii tai o masura din parintii ce te-au crescut si ca poti avea mai mult cand ai curajul sa indraznesti.
Mi-e dor sa jucam o ca la balta, o ungurica,un toc… si in schimbul unei date increngaturi genealogice nu-ti cer decat sa continui sa existi pentru ca intr-o lume atat de mica tu ai puterea sa creezi un univers.

Prima

Acum 31 de ani

m-am intalnit cu voi pentru ca trebuia sa ma nasc si cum berzele urmau sa plece, am ajuns sa imi exprim bucuria de a trai intr-un spital oarecare, intr-o miercuri de septembrie, dimineata... sa fi fost vreo 6


De atunci

voi mi-ati udat radacinile si mi-ati hranit sufletul asa cum ati stiut voi mai bine, chiar daca uneori erati sortiti greselii

iar eu m-am desprins incet de pamant si-am ales sa zbor................................

pentru ca voi, tragandu-va din ingeri, ma inzestraserati cu aripi


Acum

ma-ntorc desculta spre inceputuri si nici nu stiti cat ma bucur c-ati fost VOI la primele mele intalniri din viata asta, intalniri inadins!