Sunday, November 30, 2008

Uimiri

Vazui pe cineva care-si facea pătul langa casa, nici nu-mi mai imaginam ca in lumea asta plina de retele invizibile si paranoia ar mai fi avand cineva un gand atat de simplu.

Sa te trezesti intr-o camera cu fluturi colorati si veseli...si sa adormi sub un tavan plin cu stele...

Sa ajungi acasa si sa te astepte in vaza de pe birou trei trandafiri rosii…

Sa redescoperi ca Mos Craciun exista…

Sa iti dai seama ca poti sa reiei firul unei prietenii acolo unde se oprise la ultima intalnire…

Sa aflu ca daca nu inteleg ceva nu am ajuns inca la nivelul de dezvoltare necesar…

Ieri sa fie soare si azi…cand trag draperia sa…ninga ca in povesti.

Sa realizez ca muzica lui Chris Rea suna diferit in serpentine si ca, pur si simplu, te patrunde pe un drum drept intr-o noapte ploioasa.

O fata, un baiat si un caine…

La palat, Pogues, Fairytale of New York

Sa te privesc adanc in ochi…

Intersectie

Cu ochii tai poti sa vrajesti jumatate de continent si cu toate astea,in retina ochilor tai , care pot fi vrajti doar de doua ori in viata, s-a intimparit o singura imagine de care nu poti...sau nu vrei sa scapi.
Ma uit la tine si vad cum te zbati in cautari utopice, iti stau alaturi uneori ca sa-ti impartasesc nedumerirea si tare-as vrea sa pot sa te invat sa calculezi sec costul de oportunitate dar... cand vine vorba de iubire...uneori poti pierde totul...alteori poti castiga o lume intreaga si nu ma-ncumet sa fac previziuni pe baza unor date filtrate de inima.
Pot doar sa tac, urmarindu-ti din prim plan traiectoria unidimensionala si facandu-ti o marturisire: mi-e tare teama ca drumurile pe care ai ales sa mergi alternativ...sunt paralele si optiunile tale nu se intersecteaza la infinit.

Moment

Cred ca prietenia este inclinarea pozitiva a eului si, de vreme ce, de ceva luni bune tu nu ti-ai mai aplecat bratul , iar eu mi-am schimbat centrul de greutate, in mintea mea se contureaza un amurg.
Da, prieten unic si drag, ca orice alta intamplare, momentul nostru se apropie de o alta emisfera, nu pentru ca eu sau tu ne-am dori asta cu adevarat ci poate pentru ca spatiul meu se indeparteaza iar in al tau nu mai este loc.
Si...daca mai demult gaseam culoare impreuna, acum, prinsi in custile valorilor cotidiene ne indreptam cu o viteza ametitoare in directii diferite si oricate incercari am face simt ca ceva esential din formula chimica ce ne-a definit prietenia s-a evaporat condensandu-se in competitie.
Literele timpului prezent sufera o metamorfoza obisnuita transformandu-se in trecut...doare, dar in acelasi timp se integreaza perfect in context.
Iti multumesc ca m-ai acompaniat in multe calatorii atatia ani la rand si sunt sigura ca venivor multe rasarituri si amurguri de aici inainte pentru fiecare dintre noi si mai presus de asta ne vom redefini in permanenta forma in drumul nostru catre absolut.

Te imbratisez, pe curand...?

Sunday, November 16, 2008

De vita nobila

Pe cand credeam ca stiu totul despre tine, banuaim doar... si asa mi-am dat seama ca prietenia nu-i decat un proces de descoperiri aleatoare si comune, un parcurs construit bucata cu bucata din bune si din rele in scopul bidimensional al definirii eului si tuului intr-un sistem de referinta in acelasi timp unic si diametral opus.
Sa fi fost sfarsit de secol sau inceput de mileniu cand ne-am incurcisat destinele?...Sau poate mai devreme? Nu-mi amintesc exact sau vreau sa cred ca ne cunoastem de cand lumea !
Sangele aveam sa ni-l coloram mai tarziu albastru. Legamantul de prietenie n-a fost nici o vorba in plus nici o picatura de sange in minus ca la fratii de cruce ci un simplu si banal cearsaf de camin care nici macar nu era al tau.
Si-a trecut ceva vreme pana sa iti spun ca stiam ceea ce tu nu stiai cum sa imi spui , si-a mai trecut alta vreme pana cand sa-mi dau seama ca stiam mult mai putin decat crezusem si ti-am inteles tacerea...
Mi-ai fost alaturi atunci cand ma bucuram si mai ales cand mi se naruiau visele si ma luptam cu pesimismul meu ascuns pentru a-mi reitera zambetul. M-ai invatat ca nimeni si nimic nu-i pentru totdeauna, mi-ai aratat ca e minunat sa te astepte acasa cineva iubit si ca unii oameni dincolo de ceea ce par ... pot fi... pur si simplu, mi-ai demonstrat ca acceptarea de sine este temelia fericirii si ca sa te bucuri trebuie doar sa vrei.
Mi-ai curmat uneori indoielile brusc iar alteori m-ai lasat sa-mi gasesc raspunsuri. M-ai infruntat cand nu imi vedeam lungul nasului si m-ai ridicat din deznadejdea sperantelor ucise. Ai fost acolo cand am ras in hohote ca sa imi amintesti care este sensul meu si mi-ai tinut lectii teoretice despre... stii tu ce.
M-ai impins de la spate cand dadeam inapoi si mi-ai dat o imbratisare atunci cand aveam nevoie...m-ai ajutat sa imi redefinesc tiparele si sa sparg gheata unei copci prea mici pentru a inflori.

Te lipesti in continuare”isteric” de mine pentru ca mai avem inca multe de descoperit. Desi stim cine suntem – va trebui sa aflam cine urmeaza sa fim...

Alte stari

Sa dansez tango duminica dimineata...

Sa merg la restaurant cu prieteni dragi, sa nu vreau nimic si... sa mananc ce au comandat ei :)

Sa citesc poezii in piata unirii...intr-o zi insorita de noiembrie...

Sa ma inec de ras in urma unei replici cu "marire de salariu"... :)

Sa port un dialog inspirat despre doruri...

Sa calc pragul unor case vechi, incarcate cu aminitiri si povesti...

Sa desenez cu creta pe aleile unui parc oarecare...

Sa imi spuna un om frumos, intr-o luni dimineata, ca sunt ca un curcubeu...

Sunday, November 9, 2008

Dor


Azi mi se facu un dor nebun de voi! Sa mi se traga de la ceaiul de musetel sau de al mirosul de tufanici...sau poate de la tabloul cu cei doi batranei care-mi taiara calea in drum spre biserica?
Brusc imi lasa gura apa cu gandul la o bucata de paine in tast si urechile isi dorira sa asculte povesti de demult in vreme ce mainile-mi incondeiau imaginar oua rosii.
Azi, in coltul ochilor mei se nascu o lacrima si e pentru prima oara in viata cand as vrea sa dau timpul inapoi, sa se faca seara de vara sa stau cu voi la masa sub nuc si mai tarziu la taina cateva ore, fara sa schimbam prea multe cuvinte...doar ca sa va simt aproape.
Ati plecat dintr-o data, amandoi, intr-o saptamana de ianuarie rece...si nu v-ati mai intors. As vrea sa va spun ca urma lasata de amintirile vietilor voastre e inca adanca in dreptul inimii mele si caldura pe care mi-ati impartit-o mai e pe stoc in dreptul rinichilor...

Pentru ca niciodata nu am apucat sa va spun cat de mult v-am iubit, imi respect dreptul la tacere si visez sa va intlanesc, undeva, candva...sa va sarut mainile.


Parc-ar fi fost ieri...o voce calma imi sopteste... noapte buna copii...

Semn

In cuiul din perete atarna o icoana veche...semn ca unele lucruri dureaza
prin dreptul ferestrei a coborat alene o frunza ruginie...semn ca mai exista frumos
sub privirile-mi inlacrimate se tulbura cerul spre asfintit...semn ca maine rasari-vor zambete
mai jos, pe alee, merg doi copii tinându-se de mana
...
semn ca fericirea-i o joaca

De cupa D


Te-am intalnit... nici nu mai stiu cand! Cred ca prima amintire cu tine era o injuratura olteneasca de-mi venea in acelasi timp sa-mi astup urechile si sa rad in hohote, dupa care ti-ai aranjat sanii in sutien la fel de delicat. Tie ti-a placut, nu stiu cum, de mine si m-ai cautat in nenumarate randuri iar eu ti-am deschis usa sufletului meu fara sa stiu ce va urma.
Dincolo de prima amintire stau zeci de mii de minute petrecute discutand despre noi, despre iubire, despre viata, opinii cand asemanatoare, cand in contradictie pentru a pastra firul logic al prieteniei.
Am fost cand mai aproape, cand mai departe dupa cum ne-a fost dorinta sau drumul si intre mine si tine s-au legat multe poduri de rasete si lacrimi ce pot sa tina o viata si...jumatate. Se pare ca atunci cand tu erai in alunecare eu eram acolo sa-ti mai echilibrez zodia si tu-mi balansai gandurile cand eu sovaiam.
Tu mi-ai aratat ce inseamana feminitatea si dezinvoltura, mi-ai aratat ce inseamna curajul de a merge mai departe si de a schimba cursuri. Tu m-ai convins sa ma exprim liber si sa ma bucur din plin de orice clipa, sa gatesc cu drag, sa injur si sa port cercei si, mai presus de orice, m-ai facut sa inteleg ce importante-mi sunt radacinile.
Mi-e dor sa iti aud rasetele pline de culoare, sa mananc o ciorba la masa din bucatarie in timp ce tu fredonezi si sa imi mai dai cate un sfat bun din cand in cand.


Vreau sa iti recunosc un gand... eu cred ca te-am intalnit de fapt pentru a-mi arata un mod divers de a privi lucrurile, un mod care ma imbogateste si imi completeaza perspectivele. Daca ar fi, ca in viata asta sa pot sa iti dau un alt nume ...te-as chema PASIUNE si... daca as mai putea sa-ti dau in dar ceva nepretuit ar fi...

Sunday, November 2, 2008

Lovitura


Acum trei seri, spre asfintit, m-a lovit peste fata mirosul unei dimineti cu tine si am visat ca te ating.
In pornirile mele inconstiente m-am incumetat sa-ti brazdez orizontul si azi te-am provocat! Am facut primul pas, iti auzeam vuietul venelor ce-ti brazdeaza trupul si-ti urmaream cu coada ochiului chipul incununat cu nori iar tu ramaneai neclintit ca si timpul in vreme ce eu imi invingeam tacerea. Te-am strigat si nu mi-ai raspuns. Cand deveneai mai abrupt ma faceam una cu tine, ma ametise aerul tare pe care-l respirai si m-am prabusit, dar firea mea invingatoare s-a agatat intr-un gand trimis la-ntamplare. Mi-am inchis pleoapele doar ca sa te simt mai aproape dar, din pacate, amprenta talpilor mele iti atinsese doar putin tamplele intrand in rezonanta cu tine pret de o secunda.
Imi simteam buzele uscate de libertatea ta si ti-am sarutat umarul stang sa-mi stampar dorinta.
Recunosc ca mi-e greu sa ma intorc in lumea mea initiala si nu stiu daca sa fiu trista sau bucuroasa ca inima ta mi-a ramas ascunsa...

Alegeri

M-am intalnit cu tine ca sa-mi spui o poveste...tu vorbind ca sa-ti usurezi sufletul iar eu tacand mai intai din politete si apoi din coincidente.
M-ai invatat ca niciodata, chiar niciodata nu-i prea tarziu si ca orice fapta isi are radacina intr-un gand caruia noi insine ii dam nastere. M-ai invatat ca o calatorie e mai frumoasa daca o traiesti din plin si daca razi. Mi-ai aratat cum sa ma bucur de o bucata de paine si un pahar cu apa ca si cand ar fi cel mai teribil ospat din lume si m-ai indemnat sa apreciez diversitatea...
Am invatat, in timp ce te ascultam, sa ma joc ca sa-mi exprim libertatea si sa tac pentru a-mi aduna gandurile. Te-am vazut cand trist, cand fericit dar complet si-am inteles ca ambele fac parte din noi si se cuvine sa le respectam ragazul. Am mai invatat ca daca imi doresc ceva voi primi dupa ce-am asteptat o vreme si-am muncit pentru a plati pretul...
Mi-ai citit din carti crezand ca vei fi mai convingator dar n-ai inteles ca din toate monologurile la care ti-am fost spectator am luat ce avea sa-mi foloseasaca mai departe.
Lasa-ma sa iti impartasesc ceva: alegerile sunt subiective!

Who am I...

My photo
Timisoara, Romania
I am Miu and I believe happiness is a choice