Saturday, December 27, 2008

Raspunsul

pentru ca si mie si tie ne place sa fim fericiti, iti spun acum o poveste de demult...
se spune ca era odata, intr-o tara departe departe, cineva care, trezindu-se intr-o dimineata de primavara, uitase de ce s-a nascut si in nedumerirea matinala intreba vantul ce tocmai ii salutase fiinta...dar vantul, in graba lui nativa, ii spuse ca nu stia raspunsul si-si continua drumul...ingandurat se indrepta spre cascada ce-i innoia trupul si absorbindu-i prospetimea, ii ceru parerea...nici apa nu stia...
brusc i se lumina fata vazand rasaritul si-i trimise soarelui gandul sau confuz...soarele ii promise ca va cerceta si, curios din fire, isi trimise razele in calatorie
cu inima plina de speranta astepta pana spre apus, cand , printr-o raza verde si una rosie primi de veste ca nu se gasise nici o urma de adevar.
deznadajduit, la focul serii isi puse gandul sa arda dar nici in cenusa ramasa nu-i afla sensul...

cum nu mai ramasese nimeni pe care sa intrebe...se intreba pe sine: de ce traiesc? si zambind isi aminti...

iar eu..te indemn pe tine, ca dincolo de cotidian, sa te intrebi si sa iti iei ragazul sa-ti raspunzi pentru ca TU, numai TU, stii...raspunsul!

Geometrie

Patrate portocalii danseaza alaturi de picioarele mele care nu se mai opresc
Ritmul ma copleseste ca si cand as fi una cu notele muzicale
Cercuri verzi imi dau un contur superb
Stele mi se odihnesc pe umar ca si cand as fi una cu universul

Renunt la 2! Imi desenez de acum figuri tridimensionale. Cuburi... sfere...

Wednesday, December 24, 2008

De Ajun, aventuri la Giubega :)

Sa ornezi salata la lumina brichetei
In seara de ajun sa uiti sa impodobesti bradul
Sa negociezi cu tine juma de ceas ca sa mergi in fundul curtii la toaleta
Sa descoperi povesti interesante despre neamuri
Pantalonii tai super cool sa fie luati drept pijamale
Pe intuneric, sa te asezi in pat peste pisic

Saturday, December 20, 2008

ochi

in ochii tai frumosi m-am inecat saptamana trecuta
si cum tu nu ai stiut cum sa pui in cuvinte un simplu multumesc m-ai prins in brate si nu mi-ai mai dat drumul
tampla ta si pieptul meu s-au topit la cea dintai atingere

la cea din urma...ochii, inima si mainile tale mi-au redefinit "dorul"

mi-ar fi placut sa-ti stiu povestea...

momente

mama...sa imi aduca la gara paine in tuci, cartofi prajiti in borcan si singura bucatica de branza din frigider...si sa o vad ca nu se indura sa plece de pe peron...

Saturday, December 13, 2008

molipsitor

m-am gandit ca pe pagina asta sa te molipsesc de fericire
hai!
uita-te spre cer pret de cinci secunde
hai!incearca!te rog!
e usor!
Haaaaaaai, uita-te!
buuun
si acum... arboreaza-ti un zambet
asa !excelent!
stai neclintit!
pastreaza-ti zambetul si indreapta-ti umerii
gata?
gandeste-te acum la cea mai frumoasa clipa pe care urmeaza sa o traiesti
.....................................................................................................................
daca simti ca ti-au crescut aripi, zboara!
daca piciorele-ti sunt inca pe pamant, deschide-ti inima!
nu-i asa ca jocul dea fericirea-i usor?


ce-ar fi sa-l incerci si maine?

fiori

integrez verdele ce mi se proiecteaza pe retina si susurul apei ce se sparge in timpane
si curg clipele atat de frumsos ca ma trec fiori de UNIC si ABSOLUT
coagulandu-se-n ganduri...

doispe in unu virgula cinci

de vreo 10 ani incoace, si ajunsai deja la vreo treizeci, ne tot intersectam cam o ora si jumatate .
in iulie.
tu sa-mi spui ce te bucura iar eu sa-ti marturisesc ce ma-ntristeaza si viceversa...
vorbim ca si cand am face o calatorie de 12 luni in timp record si spatiu neconventional si adunam toate amintirile intr-un bagaj pe care il comprimam binisor si-l indosariem in nu stiu ce rafturi din creier ca sa se adune praf pe ele.
asta ne prinde bine la stima de sine, la nevoia de apartenenta la grup si cateodata tine de foame, de somn sau de cald...
om mai continua dialogurile astea accidentale o vreme, ca doar vor mai veni decenii la care sa facem bilaturi, balante, cont de profit si pierderi, analize, costuri...
cert e, ca, de anu’ asta vom schimba luna, eu.
si tu fusul orar.
si ne vom intlani mai rar totusi...din ce in ce mai rar...

Saturday, December 6, 2008

?

Daca nu ti-ar fi teama de nimic…care ar fi primele 3 lucruri pe care le-ai face?

Organizationale

Maririle de salariu sunt niste concepte clare, rare si bizare …
Desi e perioada evaluarilor…momentan nu m-am calificat.
Oare maine…

Iluzii

Se prabusesc contururile verzi ale copacilor in abisul spatiului dat in arenda cerului, si-n iluzia asta iau nastere spirite de pace si de lupta care se contopesc intr-un dans unic si instant din care se redeseneaza, in viteza masinii, peisajul initial...mintea mea deformeaza realul in jocul de-a viata...

Recadrare

Vita de vie incepu sa se topeasca de la streasina in jos. Anu’ asta, dupa grindina de saptamana ailalta, n-a mai ramas pic de frunza, si, cum de 3 ani incoace avu parte de acelasi blestem, se hotara sa se retraga in pamant si sa-si indrepte seva ramasa spre alte anotimpuri. Pai ce...primavara nu s-ar coace strugurii?

Infuzie

…de musetel
…de povesti
…de capital
…de ras
…de plans
…de bun simt
…de prietenie
…de idei
de...

Sunday, November 30, 2008

Uimiri

Vazui pe cineva care-si facea pătul langa casa, nici nu-mi mai imaginam ca in lumea asta plina de retele invizibile si paranoia ar mai fi avand cineva un gand atat de simplu.

Sa te trezesti intr-o camera cu fluturi colorati si veseli...si sa adormi sub un tavan plin cu stele...

Sa ajungi acasa si sa te astepte in vaza de pe birou trei trandafiri rosii…

Sa redescoperi ca Mos Craciun exista…

Sa iti dai seama ca poti sa reiei firul unei prietenii acolo unde se oprise la ultima intalnire…

Sa aflu ca daca nu inteleg ceva nu am ajuns inca la nivelul de dezvoltare necesar…

Ieri sa fie soare si azi…cand trag draperia sa…ninga ca in povesti.

Sa realizez ca muzica lui Chris Rea suna diferit in serpentine si ca, pur si simplu, te patrunde pe un drum drept intr-o noapte ploioasa.

O fata, un baiat si un caine…

La palat, Pogues, Fairytale of New York

Sa te privesc adanc in ochi…

Intersectie

Cu ochii tai poti sa vrajesti jumatate de continent si cu toate astea,in retina ochilor tai , care pot fi vrajti doar de doua ori in viata, s-a intimparit o singura imagine de care nu poti...sau nu vrei sa scapi.
Ma uit la tine si vad cum te zbati in cautari utopice, iti stau alaturi uneori ca sa-ti impartasesc nedumerirea si tare-as vrea sa pot sa te invat sa calculezi sec costul de oportunitate dar... cand vine vorba de iubire...uneori poti pierde totul...alteori poti castiga o lume intreaga si nu ma-ncumet sa fac previziuni pe baza unor date filtrate de inima.
Pot doar sa tac, urmarindu-ti din prim plan traiectoria unidimensionala si facandu-ti o marturisire: mi-e tare teama ca drumurile pe care ai ales sa mergi alternativ...sunt paralele si optiunile tale nu se intersecteaza la infinit.

Moment

Cred ca prietenia este inclinarea pozitiva a eului si, de vreme ce, de ceva luni bune tu nu ti-ai mai aplecat bratul , iar eu mi-am schimbat centrul de greutate, in mintea mea se contureaza un amurg.
Da, prieten unic si drag, ca orice alta intamplare, momentul nostru se apropie de o alta emisfera, nu pentru ca eu sau tu ne-am dori asta cu adevarat ci poate pentru ca spatiul meu se indeparteaza iar in al tau nu mai este loc.
Si...daca mai demult gaseam culoare impreuna, acum, prinsi in custile valorilor cotidiene ne indreptam cu o viteza ametitoare in directii diferite si oricate incercari am face simt ca ceva esential din formula chimica ce ne-a definit prietenia s-a evaporat condensandu-se in competitie.
Literele timpului prezent sufera o metamorfoza obisnuita transformandu-se in trecut...doare, dar in acelasi timp se integreaza perfect in context.
Iti multumesc ca m-ai acompaniat in multe calatorii atatia ani la rand si sunt sigura ca venivor multe rasarituri si amurguri de aici inainte pentru fiecare dintre noi si mai presus de asta ne vom redefini in permanenta forma in drumul nostru catre absolut.

Te imbratisez, pe curand...?

Sunday, November 16, 2008

De vita nobila

Pe cand credeam ca stiu totul despre tine, banuaim doar... si asa mi-am dat seama ca prietenia nu-i decat un proces de descoperiri aleatoare si comune, un parcurs construit bucata cu bucata din bune si din rele in scopul bidimensional al definirii eului si tuului intr-un sistem de referinta in acelasi timp unic si diametral opus.
Sa fi fost sfarsit de secol sau inceput de mileniu cand ne-am incurcisat destinele?...Sau poate mai devreme? Nu-mi amintesc exact sau vreau sa cred ca ne cunoastem de cand lumea !
Sangele aveam sa ni-l coloram mai tarziu albastru. Legamantul de prietenie n-a fost nici o vorba in plus nici o picatura de sange in minus ca la fratii de cruce ci un simplu si banal cearsaf de camin care nici macar nu era al tau.
Si-a trecut ceva vreme pana sa iti spun ca stiam ceea ce tu nu stiai cum sa imi spui , si-a mai trecut alta vreme pana cand sa-mi dau seama ca stiam mult mai putin decat crezusem si ti-am inteles tacerea...
Mi-ai fost alaturi atunci cand ma bucuram si mai ales cand mi se naruiau visele si ma luptam cu pesimismul meu ascuns pentru a-mi reitera zambetul. M-ai invatat ca nimeni si nimic nu-i pentru totdeauna, mi-ai aratat ca e minunat sa te astepte acasa cineva iubit si ca unii oameni dincolo de ceea ce par ... pot fi... pur si simplu, mi-ai demonstrat ca acceptarea de sine este temelia fericirii si ca sa te bucuri trebuie doar sa vrei.
Mi-ai curmat uneori indoielile brusc iar alteori m-ai lasat sa-mi gasesc raspunsuri. M-ai infruntat cand nu imi vedeam lungul nasului si m-ai ridicat din deznadejdea sperantelor ucise. Ai fost acolo cand am ras in hohote ca sa imi amintesti care este sensul meu si mi-ai tinut lectii teoretice despre... stii tu ce.
M-ai impins de la spate cand dadeam inapoi si mi-ai dat o imbratisare atunci cand aveam nevoie...m-ai ajutat sa imi redefinesc tiparele si sa sparg gheata unei copci prea mici pentru a inflori.

Te lipesti in continuare”isteric” de mine pentru ca mai avem inca multe de descoperit. Desi stim cine suntem – va trebui sa aflam cine urmeaza sa fim...

Alte stari

Sa dansez tango duminica dimineata...

Sa merg la restaurant cu prieteni dragi, sa nu vreau nimic si... sa mananc ce au comandat ei :)

Sa citesc poezii in piata unirii...intr-o zi insorita de noiembrie...

Sa ma inec de ras in urma unei replici cu "marire de salariu"... :)

Sa port un dialog inspirat despre doruri...

Sa calc pragul unor case vechi, incarcate cu aminitiri si povesti...

Sa desenez cu creta pe aleile unui parc oarecare...

Sa imi spuna un om frumos, intr-o luni dimineata, ca sunt ca un curcubeu...

Sunday, November 9, 2008

Dor


Azi mi se facu un dor nebun de voi! Sa mi se traga de la ceaiul de musetel sau de al mirosul de tufanici...sau poate de la tabloul cu cei doi batranei care-mi taiara calea in drum spre biserica?
Brusc imi lasa gura apa cu gandul la o bucata de paine in tast si urechile isi dorira sa asculte povesti de demult in vreme ce mainile-mi incondeiau imaginar oua rosii.
Azi, in coltul ochilor mei se nascu o lacrima si e pentru prima oara in viata cand as vrea sa dau timpul inapoi, sa se faca seara de vara sa stau cu voi la masa sub nuc si mai tarziu la taina cateva ore, fara sa schimbam prea multe cuvinte...doar ca sa va simt aproape.
Ati plecat dintr-o data, amandoi, intr-o saptamana de ianuarie rece...si nu v-ati mai intors. As vrea sa va spun ca urma lasata de amintirile vietilor voastre e inca adanca in dreptul inimii mele si caldura pe care mi-ati impartit-o mai e pe stoc in dreptul rinichilor...

Pentru ca niciodata nu am apucat sa va spun cat de mult v-am iubit, imi respect dreptul la tacere si visez sa va intlanesc, undeva, candva...sa va sarut mainile.


Parc-ar fi fost ieri...o voce calma imi sopteste... noapte buna copii...

Semn

In cuiul din perete atarna o icoana veche...semn ca unele lucruri dureaza
prin dreptul ferestrei a coborat alene o frunza ruginie...semn ca mai exista frumos
sub privirile-mi inlacrimate se tulbura cerul spre asfintit...semn ca maine rasari-vor zambete
mai jos, pe alee, merg doi copii tinându-se de mana
...
semn ca fericirea-i o joaca

De cupa D


Te-am intalnit... nici nu mai stiu cand! Cred ca prima amintire cu tine era o injuratura olteneasca de-mi venea in acelasi timp sa-mi astup urechile si sa rad in hohote, dupa care ti-ai aranjat sanii in sutien la fel de delicat. Tie ti-a placut, nu stiu cum, de mine si m-ai cautat in nenumarate randuri iar eu ti-am deschis usa sufletului meu fara sa stiu ce va urma.
Dincolo de prima amintire stau zeci de mii de minute petrecute discutand despre noi, despre iubire, despre viata, opinii cand asemanatoare, cand in contradictie pentru a pastra firul logic al prieteniei.
Am fost cand mai aproape, cand mai departe dupa cum ne-a fost dorinta sau drumul si intre mine si tine s-au legat multe poduri de rasete si lacrimi ce pot sa tina o viata si...jumatate. Se pare ca atunci cand tu erai in alunecare eu eram acolo sa-ti mai echilibrez zodia si tu-mi balansai gandurile cand eu sovaiam.
Tu mi-ai aratat ce inseamana feminitatea si dezinvoltura, mi-ai aratat ce inseamna curajul de a merge mai departe si de a schimba cursuri. Tu m-ai convins sa ma exprim liber si sa ma bucur din plin de orice clipa, sa gatesc cu drag, sa injur si sa port cercei si, mai presus de orice, m-ai facut sa inteleg ce importante-mi sunt radacinile.
Mi-e dor sa iti aud rasetele pline de culoare, sa mananc o ciorba la masa din bucatarie in timp ce tu fredonezi si sa imi mai dai cate un sfat bun din cand in cand.


Vreau sa iti recunosc un gand... eu cred ca te-am intalnit de fapt pentru a-mi arata un mod divers de a privi lucrurile, un mod care ma imbogateste si imi completeaza perspectivele. Daca ar fi, ca in viata asta sa pot sa iti dau un alt nume ...te-as chema PASIUNE si... daca as mai putea sa-ti dau in dar ceva nepretuit ar fi...

Sunday, November 2, 2008

Lovitura


Acum trei seri, spre asfintit, m-a lovit peste fata mirosul unei dimineti cu tine si am visat ca te ating.
In pornirile mele inconstiente m-am incumetat sa-ti brazdez orizontul si azi te-am provocat! Am facut primul pas, iti auzeam vuietul venelor ce-ti brazdeaza trupul si-ti urmaream cu coada ochiului chipul incununat cu nori iar tu ramaneai neclintit ca si timpul in vreme ce eu imi invingeam tacerea. Te-am strigat si nu mi-ai raspuns. Cand deveneai mai abrupt ma faceam una cu tine, ma ametise aerul tare pe care-l respirai si m-am prabusit, dar firea mea invingatoare s-a agatat intr-un gand trimis la-ntamplare. Mi-am inchis pleoapele doar ca sa te simt mai aproape dar, din pacate, amprenta talpilor mele iti atinsese doar putin tamplele intrand in rezonanta cu tine pret de o secunda.
Imi simteam buzele uscate de libertatea ta si ti-am sarutat umarul stang sa-mi stampar dorinta.
Recunosc ca mi-e greu sa ma intorc in lumea mea initiala si nu stiu daca sa fiu trista sau bucuroasa ca inima ta mi-a ramas ascunsa...

Alegeri

M-am intalnit cu tine ca sa-mi spui o poveste...tu vorbind ca sa-ti usurezi sufletul iar eu tacand mai intai din politete si apoi din coincidente.
M-ai invatat ca niciodata, chiar niciodata nu-i prea tarziu si ca orice fapta isi are radacina intr-un gand caruia noi insine ii dam nastere. M-ai invatat ca o calatorie e mai frumoasa daca o traiesti din plin si daca razi. Mi-ai aratat cum sa ma bucur de o bucata de paine si un pahar cu apa ca si cand ar fi cel mai teribil ospat din lume si m-ai indemnat sa apreciez diversitatea...
Am invatat, in timp ce te ascultam, sa ma joc ca sa-mi exprim libertatea si sa tac pentru a-mi aduna gandurile. Te-am vazut cand trist, cand fericit dar complet si-am inteles ca ambele fac parte din noi si se cuvine sa le respectam ragazul. Am mai invatat ca daca imi doresc ceva voi primi dupa ce-am asteptat o vreme si-am muncit pentru a plati pretul...
Mi-ai citit din carti crezand ca vei fi mai convingator dar n-ai inteles ca din toate monologurile la care ti-am fost spectator am luat ce avea sa-mi foloseasaca mai departe.
Lasa-ma sa iti impartasesc ceva: alegerile sunt subiective!

Sunday, October 26, 2008

Radacini

Pe tine te-am intalnit fara sa stiu…de fapt, cred ca tu m-ai intalnit pe mine pe cand erai in clasa a treia si te intorceai de la scoala, mirandu-te cine oare m-a adus din senin in imparatia ta.
Eu… pur si simplu ti-am simtit prezenta pe cand tu ma tachinai sau imi dadeai ordine si apoi putin mai tarziu, cand eu negociam in schimbul discretiei o pseudo-protectie.
Prima data ai fost prea mare iar acum esti prea departe si cu toate astea AND-ul ne uneste aleator conversand despre radacini in drum dinspre aeroport si-mi dau seama ca sangele are memorie iar daca unele lucruri nu se spun, cu siguranta se simt.
Am invatat de la tine sa am grija cu cine merg la drum lung caci daca alegerea e buna cel ce iti sta alaturi te ridica, ca poti sa fii pentru copii tai o masura din parintii ce te-au crescut si ca poti avea mai mult cand ai curajul sa indraznesti.
Mi-e dor sa jucam o ca la balta, o ungurica,un toc… si in schimbul unei date increngaturi genealogice nu-ti cer decat sa continui sa existi pentru ca intr-o lume atat de mica tu ai puterea sa creezi un univers.

Negot

Macii rosii se topesc in albastrul padurii aparate de bratul stramb al unei fantani cu cumpana in timp ce din mintea mea se inalta spre abis un gand gata sa se sparga de nedumerire; din degete imi cresc pene galbene si cristale verzi ca si cand as suferi o metamorfoza dintr-o viata in alta si ma intreb daca schimbarea e buna cand faci negot intre intim si social plecand de la premisa ca timpul e un joc cu suma nula.

Joc

Da-te de trei ori peste cap si-ai sa devii mai tanar, caci din tumbele astea ti se va face brusc dor de copilarie...
Apoi, fa o pirueta in sens invers acelor de ceasornic si-ai sa fii mai intelept, caci din reiterari se naste invatarea...
Si mai la urma, intinde-te pe pamant si te vei simti la inaltimi, caci de la primul nivel o sa-ti dai seama cat avant castigasei si cate orizonturi ti s-au reconturat...

Friday, October 17, 2008

Lista

Sa vad un adolescent frumos dansand pe strada la 8 si ceva dimineata si sa-mi amintesc...

Sa sar cu parasuta de la 4000 de metri...tocmai de ziua mea.

Sa iau cina "la palat" ascultand prima data Seu Jorge si Ana Carolina in concert...

Sa joc ore in sir la hora, in Giubega...


Sa...


Continuati!

Wednesday, October 15, 2008

Prima

Acum 31 de ani

m-am intalnit cu voi pentru ca trebuia sa ma nasc si cum berzele urmau sa plece, am ajuns sa imi exprim bucuria de a trai intr-un spital oarecare, intr-o miercuri de septembrie, dimineata... sa fi fost vreo 6


De atunci

voi mi-ati udat radacinile si mi-ati hranit sufletul asa cum ati stiut voi mai bine, chiar daca uneori erati sortiti greselii

iar eu m-am desprins incet de pamant si-am ales sa zbor................................

pentru ca voi, tragandu-va din ingeri, ma inzestraserati cu aripi


Acum

ma-ntorc desculta spre inceputuri si nici nu stiti cat ma bucur c-ati fost VOI la primele mele intalniri din viata asta, intalniri inadins!

Monday, October 13, 2008

Welcome

I am wondering why did you choose to read these lines right now...
Well...for sure I can guess but I will let you answer.
Enjoy!

Who am I...

My photo
Timisoara, Romania
I am Miu and I believe happiness is a choice