Saturday, February 20, 2010

Taxi Driver

Prin lungile si minunatele mele calatorii intergalactice ajung eu saptamana trecuta aci, la noi, la romani, destinatie finala Bacau cu o deviatie aeriana pe Cluj (din pricini necunoscute mie). Dupa ce iau o tzeapa monumentala de la taximetristul ce m-a dus de la aeroport catre hotel, ma invat minte sa nu mai iau taxiuri oarecum si comand un taxi sa ma duca sa mananc undeva. Aflasem eu numele unui restaurant „bun”, urc in taxi, zic numele restaurantului si ma astept sa demareze, cand colo, foarte tanarul taximetrist, se uita la mine cu ochi blanzi si imi zice: pai nu stiu unde este, nu stiti dumneavosatra sa ma ghidati? Blonda de mine...ce sa stie...ii zic:suna un prieten. Isi suna el tatal si primeste ceva indrumari. Ningea afara, de ti-era mila sa dai pisica afara din casa, la un moment dat vad ca se opreste masina si tanarul nostru zice: gata!
Eu zic: gata ce....?
El zice: pai pe aici, pe undeva, ar trebui sa fie...
Eu zic: cum pe aici pe undeva???????????? Ma lasi in mijlocul campului?
El, imi zice bland: nu era visul meu sa devin taximetrist...mergeti si dumeavoastra pe jos pana aproape de chioscul ala...cica pe acolo ar trebui sa fie...
Eu, ce sa fac...? Ma dau jos, frumos si caut restaurantul...


Ziua urmatoare, dupa ce nu mi-a picat bine mancarea de la faimosul restaurant de langa alimentara, aflu de un alt restaurant, cel mai tare din urbe. Zis si facut, imi trag pe mine hainele ale bune, ca vorba aluia...numai oameni de vaza mananca acolo, ies din minunatia de hotel (unde se fumeaza in sala de mic dejun si eu ma incapatanez sa le dau feedback ca nu ar fi normal, dar deh...) si urc in primul taxi, o janghina de dacie obosita...ca zic in gandul meu (desi circul pe banii mei si as putea alege ce masina vreau)...sa fiu om klumea si civilizat sa iau prima masina ca, poate in timp, se mai face ordine si in tara noastra...
Intr-o buna dispozitie de zile mari, Ii zic domnului taximetrist ,trecut bine de 65 de ani, la restaurantul x, va rog!
Se intoarce el tacticos spre mine si zice: pai unde este?
Eu zic: pai undeva spre dreapta, dar nu stiu exact.
El zice: pai eu nu stiu unde ar fi
Eu zic: nu puteti afla?
El zice: nu!
Eu zic: si...atunci ce fac?
El zice: va dati jos in incercati la alt taxi.
No bun, ma dau jos tacticos, intru in urmatorul taxi, asta era o dacia nova mai spalata, zic numele restaurantului si taximetristul, de data asta, se uita la mine prin oglinda si zice: nu stiu unde este.
Eu zic: pai intrebati si dumneavoastra
Pune el mana pe mobil si apeleaza la optiunea „suna un prieten”. Prietenu’...nu raspunde
Privindu-ma din oglinda in continuare imi zice: nu pot sa va duc.
Eu, cu teoriile mele de problem solver si proaspat iesita din trainig, zic: pai intrebati si dumneavoastra prin statie.
El zice: pai...nu imi merge statia
Eu:...si atunci?????
El: va dati jos si incercati la alt taxi
Va bene, ma dau jos cu durere in suflet din dacia nova, urc intr-o dacia 1310, si spre marele meu noroc, stia omu’ ceva. Nu era el sigur dar a nimerit.


O rezolvaram si pe asta, sambata dimineata, ma duc eu la aeroport. Ajung acolo, imi fac check-in-ul si ma asez la o coada destul de mare. Aflu ca mai zbura si o companie low cost spre italia sau londra, mare aglomeratie. Ma uit la ceas, vad ca ar fi cam tarziu in ritmul in care se miscau cei de la securitate, ma asez la coada si, la un moment dat, dupa vreo 20 de minute, un tinerel vine si se pune cu toate bagajele in fata mea.
Eu zic: stiti, coada este in spate
El zice: stiu
Eu: pai daca stiti, fiti dragut si mergeti acolo
El: nu vreau
Eu: cum nu vreti?
El: simplu, nu vreau!
Un domn din spatele meu , mare, inalt, bine facut, il bate pe tanar pe umar si ii zice cu o voce grava: domnule draga, mergi la coada si stai la rand cum stam noi toti.
Tinerelu’: nu vreau...ce-o sa-mi faci?
Domnu’ cel "mare" zice, putin iritat: hai tinere ca nu pleca avionu fara tine
Tinerelu’ nostru zice cu ochi inocenti: pai nici fara tine nu pleaca...
Incredibil, vad eu faza asta si olteanca din mine nu mai suporta. Ridic tonul si ii zic ferm: FII BUN SI TRECI LA COADA! Hai, ai putin bun simt!
El se uita asa intrebator la mine si la culoarea parului meu, si zice: ti-am zis ca nu.
Eu,turata, zic: chem securitatea aeroportului
El: cheam-o
Ma duc la ghiseul companiei aeriene de la care imi luasem bilet si zic: este un domn acolo care a intrat in fata a 20 de persoane, l-am rugat frumos sa stea la coada acolo unde ii este randul dar nu vrea si va rog sa intervenit. Domnu’ de la compania aeriana imi zice impaciuitor: doamna, stati linistita ca nu este nici o problema.
Eu: cum sa nu fie problema domnule...? cum sa nu fie? nu mi se pare corect.
Doamna, zice iarasi domnu’ in cauza, stati calma ca oricum o sa chem toti pasagerii nostri ca acum ne imbarcam si dumneavoastra o sa intrati in fata
Domnule, zic eu, nu intelegeti, nu este vorba de asta ...este vorba de ceea ce se intampla si nu vreau sa tolerez acest comportament.
DOAMNA MIU, va rog eu sa va calmati, imi zice reprezentantul companiei aeriene.
DOMNUL MEU, ii zic, sunteti un oficial pe acest aeroport si va rog sa luati masuri
Se uita lumea la mine ca la maimutza...si continuam dialogul in aceasta maniera timp de cateva minute. Intr-un final, el zice neimpacat ca eu nu tac: pai eu nu pot sa fac nimic
Eu, de colo zic: pai chemati pe cineva care POATE, DOMNULE!
Vede omu' nostru ca nu are cu cine (in spetza cu mine) si imi zice pastrandu-si calmul: uitati acolo este cineva de la securitatea aeroportlului
Eu cautand in zare pe cineva in uniforma, zic, nezarind pe nimeni: unde?
El zice: acolo, la 1 metru in stanga dumneavoastra
Imi imaginez ca „securistul" vazuse toata faza dar a tacut malc. Ma intorc "HOTARATA" spre el si ii zic: buna dimineata, ma numesc Irina, sunt pasager al unei comanii aeriene ce decoleaza de pe acest aeroport in aceasta dimineata si este acolo, dupa stalp un domn care a intrat in fata mea si a altor 20 de persoane si nu vrea sa stea la coada. Va rog sa interveniti.
„Securistu" zice: Doamna lasati.
Eu zic: cum sa las Domnule? Cum sa las, ca nu mi se pare corect. Va rog sa veniti acolo si sa luati masuri
El zice: NU POT
Eu zic: cum nu puteti????????
El zice: pai nu pot pleca din acest loc
Eu zic: BINE! atunci cum facem????????????????????????????
El zice: pai stati aici in dreptul meu si daca domnul respectiv o sa intre in fata dumneavoastra imi spuneti si intervin atunci.

Inspir, expir...si in minutul urmator ma cheama sa ma imbarc de urgenta ca pleaca avionul si uite asa intrai in fata la toti, EU, CARE FACUSEM SCANDALUL SCANDALURUILOR!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

9 comments:

Adina said...

...daca o sa evoluam in ritmul asta, avem sansa sa murim in starea in care ne-am nascut: adica inapoiati!...
Din fericire, dupa minunata aventura in Europa de Vest, am zis sa incerc ceva 'exotic'... asa ca de 2 luni - Turcia ... si mi-am dat seama ce tare semanam... aici, in aeroport, pentru check-in sau pentru pass control astepti sa isi bea nenea de la ghiseu ceaiul, sa vorbeasca un pic la telefon, apoi iti spune ceva in turca - datoria ta este sa vorbesti limba lui, ca doar esti la el in tara...
asa ca, nu dispera - se poate si mai rau!...
dar, sa speram ca evenimentele astea nu vor continua, la nesfarsit! ... daca ar sta Europa de Vest vreo 100 de ani pe loc si am evolua si noi un pic... sau macar minunatul sistem educational ne-ar putea invata macar sensul cuvantului respect!...
Dar inca optimism si ganduri bune!...

Irina Miu said...

Deci pot "dormi linistita" in urmatoarele decenii...sau nu :)
Eu o sa ma lupt in continuare cu asa atitudine, spiritul meu de olteanca isi spune cuvantul si cred ca suntem cativa aici, virtual, care putem schimba ceva. Ne vedem la Hora la Giubega, sper :)

bcc said...

Miule,
ti-am mai zis, la noi e animal planet...! Eu noroc ca-s ardelean si fierb in interior la fazele astea,
nu-mi place circul...tu e bine ca esti olteanca si te mai exteriorizezi...oricum rezultatul e acelasi! Iar cand mergi in regiuni subnitrite cultural, indiferent ce parte a tarii ai alege, rezultatul va fi acelasi, un taximetrist plictisit, un idiot ingamfat, o "capra" infurmurata sau un manelist umflat....! Dar, dar exista foarte des situatii in care apar si aia buni, tu trebuie sa gasesti situatiile cand apar aia buni si sa le tii minte fazele alea ca sa te ajute sa-ti construiesti un moral bun de supravietuit in mocirla. Deci ca sa supravietuiesti mai bine, cauta ghioceii in nori si cand ii gasesti bucura-te, iar cand vezi ca esti murdara pana la genunchi cu noroi uscat, incearca sa-l perii, sa-l uiti, sa-ti redescoperi culoarea originala a pantalonilor, uita jegul.... Bafta si lupta mai departe!

Irina Miu said...

The greatest, ai mare dreptate :) Eu ma bucur de intamplarile mele interesante ca daca n-ar fi nu s-ar povesti...si viata e o poveste :)

Vlad said...

Coana MIU,

Eu totusi nu inteleg ceva...de ce ai schimbat atatea taxiuri?Dupa prima experienta nefericita cu taxiul puteai frumos sa intrebi inainte de a te urca in masina daca stie de restaurant. Astfel ai fi evitat atatea operatiuni ineficiente.
De la primul taxiu ar fi trebuit sa iti dea de gandit.
La aeroport..ar fi fost bine daca te-ai fi pus ina poi in fata manelistului cu pricina.
Sunt curios ce fata ar fi facut...
Fight fire with fire i say!
Ar fi mers si sa ii tai un picior si sa il lasi in balta de sanji.

Irina Miu said...

Coani Vladi, la noi la Jiubega suntem mai "altfel" :)Data viitoare promit sa incerc varianta Banateneasca...dar daca sanjili e di la mini??????????????

Cosmin Remetea said...

Impresionant ...am mai auzit de intamplari similare, dar asta e chiar buna... :)

iunia said...

Dear, vezi daca mergi asa rar in tara era musai sa se prabuseasca toate deodata, ca sa compenseze ;)

Dar intr-adevar e si atat de multa pozitivitate in tarisoara noastra draga ;)

gaby said...

Tare comice intamplarile!! si mai ales felul in care le povestesti in scris!! Ai talent Irinuka, ai talent! pup

Who am I...

My photo
Timisoara, Romania
I am Miu and I believe happiness is a choice